Lacul Lucerna (in germana: Vierwaldstättersee, literar Lacul celor Patru Cantoane impadurite), este un lac din Elvetia centrala si este al patrulea, ca marime, din tara.

Lacul are o forma complicata, cu curbe si brate care ajung din orasul Lucerna in munti. Acesta are o suprafata totala de 114 km patrati, o altitudine de 434 m, precum si o adancime maxima de 214 m. O mare parte a tarmului se termina abrupt in munti - care se ridica pana la 1.500 m deasupra lacului-, oferind multe privelisti minunate, inclusiv cele pitoresti de pe Muntele Rigi si Muntele Pilatus.

Raul Reuss intra in lac la Flüelen, in cantonul Uri pe partea numita Urnersee si iese la Lucerna. Lacul primeste apele raurilor Muota (la Brunnen), Engelberger Aa (la Buochs), Sarner Aa (la Alpnachstad).

Lacul este inconjurat de un drum, desi traseul este lent, anevoios si trece prin mai multe tuneluri. Nave cu aburi si diferite nave de pasagaeri fac legatura intre diferitele orase de pe lac. Aceasta este o destinatie turistica populara atat pentru elvetieni cat si pentru straini, existand numeroase hoteluri si statiuni de-a lungul malurilor. In plus, lunca raului Rütli, locul traditional fondator al Confederatiei Elvetiene, este pe malul de sud-est al lacului. O pasarela comemorativa de 35 de km lungime, Calea Elvetiana, a fost construita in jurul lacului, pentru a sarbatori aniversarea de 700 de ani de la in fiintarea confederatiei.

Lacul Lucerna se afla la frontierele celor trei cantoane elvetiene originale Uri, Schwyz, si Unterwalden (care astazi este impartita in cantoane Obwalden si Nidwalden) si cantonul Lucerna, de unde vine si denumirea Vierwaldstättersee. Multe dintre cele mai vechi comunitati din Elvetia se afla de-a lungul tarmului, inclusiv Küssnacht, Weggis, Vitznau, Gersau, Brunnen, Altdorf, Buochs, si Treib.

Lacul Lucerna este deosebit de neregulat si pare sa se afle in patru vai diferite, toate legate de forma muntilor adiacenti. Partea centrala a lacului se afla in doua vai paralele a caror directie este de la vest la est, una aflandu-se la nord iar cealalta la sud de culmea Bürgenstock. Acestea sunt legate printr-o stramtoare ingusta, abia de un kilometru latime, intre cele doua promontorii stancoase numite Untere si Obere Nase. Capatul de vest din ramura principala a lacului, unde un golf relativ superficial se extinde spre orasul Lucerna, este intersectat oblic de un sant adanc la sud-vest al carui capat de sud-est este ocupat de ramura numita lacul Alpnacher, in timp ce ramura de nord-est formeaza lacul Küssnacht.

Latimea acestor diferite sectiuni ale lacului este foarte variabila, de obicei intre 1,5 si 3 km. Suprafata lacului, a carui inaltime medie deasupra marii este de 434 de metri, este cel mai jos punct al cantoanelor Uri, Obwalden si Nidwalden. Initial lacul a fost predispus la variatii de nivel si la inundatii de-a lungul tarmului sau. Intre 1859 si 1860, construirea unui baraj pe raul Reuss, la Lucerna, in amonte de Spreuerbrücke, a permis stabilizarea nivelului lacului.

Lacul este navigabil, si a format o parte importanta a sistemului de transport din Elvetia pentru multe secole, cel putin de la deschiderea primului drum peste pasul Gotthard in 1230. Acest drum a avut punctul terminus de nord la Flüelen la capatul estic al lacului, lacul oferind la randul sau singura cale de legatura cu Lucerna, si cu orasele din nordul Elvetiei.

In timp ce dezvoltarea infrastructurii rutiere si a retelelor feroviare din Elvetia a eliberat lacul de o mare parte a traficului, acesta continua sa fie utilizat de un numar considerabil de nave, atat private, cat si publice. O mare parte din aceasta utilizare este pentru scopuri turistice sau de petrecere a timpului liber, lacul continuand insa sa ofere publicului legaturi practice de transport marfa intre comunitatile mai mici pe malul lacului.

Barci de pasageri ale Schifffahrtsgesellschaft Vierwaldstättersees (SGV) furnizeaza servicii de agrement pe lac, inclusiv tururi cu nave cu zbaturi. SGV serveste 32 de locatii de-a lungul malurilor lacului, facand legatura cu ambele cai ferate principale in diferite puncte. Slepuri de marfa locale, cunoscute sub numele de Nauen, sunt inca utilizate pe lac.