Podul Capelei (Kapellbrucke) este o pasarela din lemn acoperita, care se intinde in diagonala peste raul Reuss, in orasul Lucerna, in Elvetia centrala. Numit dupa Capela Sf. Petru din apropiere, podul este unic, deoarece contine o serie de picturi interioare datand din secolul XVII - desi multe dintre ele au fost distruse, impreuna cu cea mai mare parte a podului vechi de secole, intr-un incendiu in 1993. Ulterior restaurat, Kapellbrücke este cel mai vechi pod acoperit din lemn din Europa, precum si cel mai vechi pod cu grinzi cu zabrele din lume care a supravietuit. El serveste ca simbol al orasului si ca una dintre atractiile turistice principale din Elvetia.

Ca parte a complexului pod, Kapellbrücke include turnul octogonal de 43 de metri inaltime - Wasserturm (turnul de apa). Cu toate acestea, turnul nu este un turn de apa in sensul obisnuit, numele provenind de la faptul ca turnul este construit in apa. Constructia turnului a precedat constructia podului la aproximativ 30 de ani.

De-a lungul secolelor, turnul a fost folosit ca inchisoare, camera de tortura, iar mai tarziu ca arhiva municipala. Astazi turnul este inchis pentru public, desi adaposteste o asociatie locala de artilerie precum si un magazin de suveniruri.

Podul in sine a fost construit initial in 1333, ca parte a fortificatiilor orasului Lucerna si a legat orasul vechi de pe malul drept al raului Reuss cu oras nou de pe malul stang, asigurand orasul impotriva atacurilor dinspre sud, adica dinspre lac. Podul a avut initial o lungime de peste 200 de metri, ajungand astazi la numai 170 de metri, datorita numeroaselor modificari efectuate de-a lungul anilor si reamenajarii raului.

Kapellbrücke aproape a ars pe 18 august 1993, fiind distruse doua treimi din picturile sale interioare. La scurt timp dupa aceea a fost reconstruit, si din nou deschis pentru public - pe 14 aprilie 1994.

Lucerna este unica prin faptul ca cele trei poduri pietonale din lemn, Hofbrücke, datand din secolul XIV, acum distrus, Kapellbrücke si Spreuerbrücke, din secolul XVI, prezinta cadre triunghiulare interioare pictate. Aceasta caracteristica nu este reprodusa in constructia niciunui alt pod pietonal din lemn din Europa. Picturile, care dateaza din secolul al XVII-lea, creatie a pictorului catolic local Hans Heinrich Wägmann, descriu evenimente din istoria orasului Lucerna. Din cele 158 de picturi originale, un total de 147 au existat inainte de incendiul din 1993. Dupa incendiu, au ramas numai 47 de picturi, desi doar 30 au fost in cele din urma complet restaurate. Aceste picturi au fost create in timpul Contra-Reformei, prezentand scene de promovare a Bisericii Catolice. Picturile in sine au fost sponsorizate de membrii consiliului orasului, carora, la sponsorizarea unui panou, li se permitea inscriptionarea blazonului personal pe acesta. Picturile reprezinta scene din viata patronului orasului Lucerna, St Leger, pana la legende cu privire la celalalt patron al orasului, St Maurice.