Catedrala din Amalfi este o structura crestina din secolul al IX-lea in Piazza del Duomo, Amalfi, Italia. Aceasta este dedicata Apostolului Sfantul Andrei. Construita in principal in stilul architectural romanic arabo-normand, aceasta a fost de mai multe ori remodelata, adaugandu-se elemente romanice, bizantine, gotice si baroce. Catedrala include Basilica Crucifixului (secolul IX) care conduce spre Cripta Sfantului Andrei.

Catedrala noua a fost construita langa vechea Bazilica, care a fost construita pe ruinele unui templu anterior. Resturile Sf. Andrei ar fi fost aduse de la Constantinopol la Amalfi in 1206, in timpul Cruciadei a IV-a, de catre Cardinalul Peter de Capua. In 1208, cripta a fost finalizata, iar moastele sale au fost predate bisericii. Un crucifix din lemn din secolul al XIII-lea se afla pe un perete din zona liturgica. Un alt crucifix, din sidef, a fost adus din Tara Sfanta si este situat in partea dreapta a usii din spate.

Altarul mare din nava centrala este format din sarcofagul Arhiepiscopului Pietro Capuano. Deasupra altarului este o pictura de Andrea dell'Asta reprezantand Martiriul Sfantului Andrei. Plafonul dateaza din 1702 iar scenele pictate includ Biciuirea, Crucificarea Apostolului si Miracolul Manei de Dell'Asta, datand din 1710. Arcul triumfal este sustinut de doua coloane de granit egiptene. Exista doua coloane suplimentare, rasucite si doua strane care au facut parte din amvonul din secolul al XII-lea. Unul dintre piloni se mandreste cu o coloana ascunsa ca un exemplu de structura romanica antica.

Fatada frontala a fost reconstruita in 1891, dupa ce fatada originala s-a prabusit. Aceasta este din marmura striata si piatra, incluzand detalii care nu sunt frecvent intalnite in arhitectura sacra italiana, in timp ce cupola din gresie este destul de comuna in randul bisericilor din zona.

Mozaicul timpanului portretizeaza Triumful lui Hristos, intr-o opera creata de Domenico Morelli, ale carui modele originale sunt pastrate in primarie. 62 de trepte largi si abrupte, duc spre usile catedralei. Create in Constantinopol inainte de 1066, si semnate de catre Simeon al Siriei, usile din bronz ale catedralei sunt cele mai recente usi de acest fel din Italia perioadei post-romane. Structura turnului cloptnita, inceput in 1180 si terminat 100 de ani mai tarziu, include patru turnuri mici de tip arhitectural arab, care sunt impodobite cu arcade si sunt acoperite cu majolica. In timp de razboi, turnul-clopotnita a fost folosit pentru aparare.

Gradina contine colonade, arcade si sculpturi.