Structura baroca cu trei niveluri, numita oficial Ruprecht-Karl-University, a fost construita in Heidelberg intre 1712 si 1718, la cererea principelui elector Johann Wilhelm, pe locul unei mai vechi cladiri universitare. Actuala Universitätsplatz (Piata Universitatii) a fost construita peste vestigiile unei manastiri augustine care a fost distrusa de francezi in 1693.

Universitatea a servit ca un centru pentru teologi si experti de drept din intreagul Sfantului Imperiu Roman. Ratele de inmatriculare au scazut in contextul Razboiului de Treizeci de Ani iar universitatea nu a si-a putut depasi crizele fiscale si intelectual pana la inceputul secolului al XI-lea. Ulterior, institutia a devenit din nou un centru pentru ganditorii independenti, si s-a dezvoltat intr-o cetate umanista, precum si intr-un centru de gandire democratica. In acest moment, Heidelberg a servit ca un model pentru punerea in aplicare a scolilor doctorale in universitatile americane. Universitatea a pierdut multi dintre profesorii sai in timpul perioadei naziste (intre 1933 si 1945).

De-a lungul existentei sale, Universitatea a pus accent pe cercetare si a primit 55 de Premii Nobel. Acesta este in mod constant printre universitatile de top din Europa si este un loc de intalnire si educatie internationala pentru doctoranzi - aproximativ 1.000 de doctorate finalizate cu succes in fiecare an, si cu mai mult de o treime din studenti la doctorat care provin din strainatate.

Heidelberg cuprinde doua campusuri majore: in Orasul Vechi si altul in Feld,  la marginea orasului. Astazi, Universitatea este formata din doisprezece facultati si ofera programe postuniversitare si doctorale, in aproximativ 100 de discipline.

Astazi, aproximativ 28.000 de studenti sunt inscrisi la studii la Universitatea din Heidelberg.