Kunsthalle sau Kunsthaus este un termen in limba germana alocat unei institutii care gazduieste expozitii de arta. Termenul inseamna aproximativ Galerie de Arta, dar cu un sens ceva mai specific. Kunsthalle este adesea exploatata de catre o organizatie non-profit Kunstverein (Arta de asociere) si o Kunsthaus (Art House) se refera mai mult la o galerie sau un muzeu cu artisti, simpozioane, asociate studiouri si ateliere de lucru. Un Kunsthalle este, de asemenea, similar cu un Kunstmuseum (Muzeul de Arta), dar termenii inseamna lucruri diferite istoric.

Kunsthalle este un muzeu de arta din Bremen, Germania. Acesta este situata in imediata apropiere a Orasului Vechi din Bremen pe "Mile Cultura" (Kulturmeile). Kunsthalle a fost construita in 1849 si extinsa in 1902 de catre arhitectul Eduard Gildemeister. Kunsthalle s-a extins de mai multe ori mai ales in 2011. Din anul 1977, cladirea a fost desemnata pe lista patrimoniului Germania, o Kulturdenkmal.

Muzeul adaposteste o colectie de picturi europene din secolul al XIV–lea pana in prezent, sculpturi din secolele al XVI-lea si al XXI-lea si o noua colectie Media. Printre highlights-uri sunt picturi franceze si germane din secolele XIX si XX, inclusiv lucrari importante de Claude Monet, Manet Edouard si Cezanne Paul, alaturi de picturile lui Lovis Corinth, Max Liebermann, Max Beckmann si Paula Modersohn-Becker. Sectiunea New Media include lucrari de John Cage, Piene Otto, Campus Petru, Olafur Eliasson si Nam Paik.
   
Departamentul de Printuri si Desene are 220000 de exemplare, din secolul al XV-lea la secolul XX, una dintre cele mai mari colectii de acest gen din Europa.

Bremen Kunsthalle este operat de catre organizatia non-profit Bremen Art. Societate, acest lucru facandu-l singurul muzeu german in proprietate privata cu o vasta colectie de arta de la secolul al XIV-lea, la secolul XXI.

Sustinuta de numeroase fundatii, Societatea de Arta a facut o oferta competitiva pentru o construirea unei noi cladiri pentru muzeu. In acel context, Lueder Rutenberg, membru al Asociatiei de Arta, a castigat impotriva concurentilor marcanti. Proiectul de constructie a fost localizat pe locul unei gropi de gunoi, in imediata apropiere a fortificatiilor orasului vechi. Constructia cladirii a fost terminata in 1849. Designul Rutenberg a fost prevazut cu trei axe centrale de arcuri rotunde. In timp ce colectiile au fost in mare parte detinute de Kunstverein, proprietatea in sine a fost detinuta de oras. Dupa un alt concurs intre arhitectii din Bremen, o extindere mult-dorita a fost comandata in 1898. Albert Dunkel a fost selectat pentru a proiecta interioarele, Eduard Gildemeister pentru fatada monumentala, Georg Roemer si Wrba Georg, renumitii sculptori, pentru gresie si decoratiuni. Lucrarile la fundatie au fost incepute in 1899 si la 15 februarie 1902 a avut loc ceremonia de deschidere. Fatada a fost in constructie pana in 1904. Extinderea a fost finantata de catre fundatii si oameni de afaceri din Bremen.

Galeria de Arta a fost inchisa la scurt timp dupa izbucnirea razboiului si exponatele au fost initial stocate in subsol. In noaptea de 5 septembrie 1942, un incendiu a distrus scara centrala si sase camere de la etaj. A ars atunci si pictura  Washington Crossing Delaware, semnata de Emanuel Leutze, care din cauza dimensiunii sale nu au putut fi dusa la subsol. Astazi, o a doua versiune este in Muzeul Metropolitan de Arta din New York. Dupa acest prejudiciu, mari parti ale colectiei au fost mutate in zone protejate.

Din cauza pagubelor produse de razboi, cladirea era inutilizabila, acesta a fost motivul din cauza caruia, incepand din 1946, au fost organizate expozitii la alte locatii. In 1948, zece camere de la etaj au fost din nou deschis pentru public, pentru aniversarea a 125 de ani a Societatii de Arta. Dupa o alta reparatie, toate camerele de la etajul superior au fost utilate din nou pana la sfarsitul anului 1951. In 1961 s-a efectuat o restaurare extinsa. O extindere a cladirii a fost finalizata in 1982 de catre arhitectul Werner Düttmann.

In 1990 Societatea de Arta a obtinut finantare pentru renovarea atelierelor si zonelor de depozitare. Intre 1996 si 1998, mai multe lucrari de renovare au fost realizate.

In 1995, consiliul Societatii Arta a inceput o campanie Salvati Galeria de Arta. Aceasta campanie a ajutat la strangerea de fonduri, pe parcursul unui an strangandu-se 7 milioane de marci, o treime din costurile de constructie calculate. Din cauza dificultatilor neprevazute, costurile de constructie au crescut la aproape 25 milioane DM, iar aceste costuri suplimentare au fost suportate de donatorii care au dorit sa sprijine eforturile Societatii de Arta si Consiliului de Administratie.

Intre 2009 – 2011, constructiile mai vechi. din 1961 si 1982. au fost demolate si doua aripi moderniste cu suprafata de 5560 de metri patrati, au fost adaugate la cladirea principala, in conformitate cu planurile arhitectilor Hufnagel, Putz si Rafaelian. Cladirea principala, cu o suprafata de 7410 de metri patrati, a fost complet renovata si modernizata. Costul proiectului a ajuns la 30 de milioane €. Galeria de Arta a fost din nou deschisa pe 20 august 2011 si a organizat prima expozitie la data de 15 octombrie 2011.