Moscheea Jameh din Isfahan este un veritabil muzeu al arhitecturii islamice si inca o moschee in care credinciosii musulmani se roaga. Moscheea este rezultatul unor constructii continuu, reconstructii, completari si renovari de la aproximativ anul 771 pana la sfarsitul secolului XX.

Originile acestei Moschei se afla in secolul al VIII-lea, desi la un moment dat a ars din temelie. A fost reconstruita in secolul al XI-lea si a trecut prin numeroase remodelari. Ca urmare, moscheea are camere construite in diferite stiluri arhitecturale si reprezinta o istorie condensata a arhitecturii iraniene. Moscheea ocupa o suprafata de mai mult de 20.000 de metri patrati, fiind una dintre cele mai vechi moschei inca in picioare, in Iran.

In moschee exista un altar elaborat sculptat, comandat in 1310 de catre domnitorul Oljaytu, situat intr-o sala de rugaciune. Moscheea are opt intrari, fiecare dintre ele construita intr-o perioada diferita si cea mai veche dintre ele pe partea de nord-est acum blocata. Intrarea curenta principala este situata pe partea de sud-est. Toate cladirile sunt stabilite in jurul unei curti centrale dreptunghiulare ce duce si la o sala de rugaciune. Curtea principala se intinde pe 60 de 70 de metri.

Cupolele sale reprezinta o inovatie arhitecturala care a inspirat constructori din intreaga regiune. Domul de sud a fost construit in 1086-1087 si a fost mai mare decat orice dom cunoscut la vremea respectiva. Domul de nord a fost construit un an mai tarziu. Interiorul este plin cu inscriptii coranice.

In anul 2012, Moscheea Jameh din Isfahan a fost inscrisa pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.